Dădusem peste câteva bloguri în care se discutau chestii politice. Pe scuipatelea. C'mon! Să-mi fac blog în care să-mi bat capul cu măgăria asta fără început şi fără sfârşit numită politică? Doar ca să-mi demonstrez că: Sunt bărbat adevărat, deci ştiu pe cine şi de ce înjur, nu ca alţii... Şi ţin cu echipa aia de folbal care a avut aseară meci şi am băut un bacs de bere şi încă nişte lichioare nasoale şi m-am făcut muci. La mulţi ani, Miţă, dai de băut? Bine, mă, hai că trec pe la tine cu o floare şi-un moş de ciocolată, e proaspăt, acum i-au pus pe rafturi, colecţia nouă. Nu stau mult, că tre să mă întorc la computer, să-i mai înjur oleacă pe ăştia. Tu cu cine votezi, vită? Să te prind că nu te duci la vot, ţi-ai mâncat omenia cu mine. Mai trimite şi tu un coment, bă, mai pune mâna pe-un net şi răsfoieşte, analfabet te-a mai făcut mumă-ta. Hai, baiatu', că nu vreau să te jignesc chiar de ziua ta, aşteaptă-mă într-un sfert de oră, pregăteşte berula, asezonată cu seminţe negre, cum îi place lu' băiatu'.O fi şi ăsta un modus vivendi, nu zic. Dar parcă te-apucă scârba nr. 2944 să ştii că cineva mănâncă rahat cu polonicul inclusiv sâmbătă-duminică, deşi nu e weekendul lui lucrător. Dar ce, parcă pentru el scrie... Pentru nevastă şi cumnaţi... Ăstora le poate explica şi între patru ochi. El scrie pentru marele public, pentru ochişorii blajini ai şefuleţului şi pentru gaşca pe lângă care se gudură şi care chiar s-ar putea să-l bage în seamă într-o zi. Să-i spună de la obraz: băieţaş, tu nu eşti prost deloc, ia fă-te-ncoa să te cizelăm noi un pic şi gata, te-am trimis la produs, să slujeşti nevoile şi neamul.
Am şi uitat despre ce vroiam să scriu...
Chestie de gust. Nu poţi să scrii de politică fără să înjuri şi nu poţi să ai tot timpul aceleaşi gusturi cu toată lumea.
Uite, de exemplu, mie mi se pare că Sienkiewicz e supra-apreciat ;)
Nu prea mai poţi scrie despre nimic fără să înjuri, plus că sunt fel şi fel de modi vivendi: unora le place să scrie despre politică, altora despre albine, mie despre corporatişti sau curve.
@Eftimie: cu excepţia lui Philip K. Dick, toţi scriitorii sunt supraapreciaţi. :P
Poate vă aduc o bibliografie cu scriitori subestimaţi, băieţi :) chit că Băra o să-i înjure şi pe ăia :)) Lăsând gluma la o parte, nedumerirea mea se rezuma într-un fel la cum poate un om să-şi petreacă viaţa înjurând politicieni jegoşi 24 din 24, 7 zile din 7. Măcar duminica să-ţi iei şi tu un ceas de relaxare, să faci nişte aburi cu muşeţel, să mănânci un griş cu lapte, chestii omeneşti... Altfel, zic eu, rişti să-ţi pierzi simţul umorului şi e păcat. Mulţi şi l-au pierdut în anii aceştia bezmetici şi problema cea mare e că încă se cred spirituali. Decât hohote de râs vomitate isteric, mai bine-ţi ştergi nasul de plâns.