mon

Îmi dă târcoale un dor de ducă, nici el nu ştie exact ce vrea. În orice caz, o ieşire din peisaj. M-am săturat de proşti şi prostie, e crunt cum se pot aduna mormane de stupiditate. Câtă ignoranţă! Ce declin fantastic! Găşti întregi de măgari pe toate drumurile... Cred că nici fantomele n-ar suporta să locuiască sub acelaşi acoperiş cu ei. Stimată civilizaţie, am impresia că suntem pe punctul de a ne sinucide prin izolare fonică, termică ş.a.m.d. cu prostie. Nu e bine să te laşi pe mâna acestor impresii. Ele duc la ultimele dezamăgiri, fac trecerea spre depresie şi apoi spre harakiri. Încă mai sunt oameni Oameni, încă mai avem resurse. Lupta cu imbecilităţile şi morile de vânt s-a purtat dintotdeauna într-o formă sau alta. Şi noi suntem datori să ne dăm cu capul de pereţi pentru a ne apăra statutul de fiinţă umană raţională, capabilă de afect, generozitate, străduindu-se să nu-şi piardă valorile. Ultima frază o fi având inflexiuni de letopiseţ pentru unii. Campionii la bătut apa în piuă sunt rugaţi să se retragă în limuzinele nimicniciei lor. Sterilizăm atmosfera, ştergem din mers zâmbetele ironice şi idealurile meschine. Îmi propun să rezist.